Archive for the 'Uite la ce ma gandeam eu' Category

15
Jul
10

Nu

Un om trist este unul care nu are nevoie de nimeni, cineva care ar putea sa se descurce in orice situatie singur.

Dar cel mai trist este acela care isi construieste viata astfel incat sa nu aiba nevoie de nimeni, facand din asta un scop in sine.

Asta inseamna sa fii singur.

Asta inseamna sa fii singur, pentru ca fara de alti oameni de care sa ai nevoie… ca sa mergi la cumparaturi sau care sa te ajute cu un sfat, de unii cu care sa iesi sambata seara, unii cu care sa te uiti la sport, de cei de la care inveti in scoala… fara toti oamenii din viata ta, pe care ii ai acolo pentru ca ai nevoie de ei… fara ei, esti singur.

Advertisements
06
May
10

Plangere impotriva umanitatii

Grupuletele umanitare / filantropice / ecologice sau care au doar la descriere un continut moralizator (gen “Stop indiferenta!”) ma scarbesc din ce in ce mai mult.

Hai sa ne bagam in tot felul de campanii si sa le trimiteti lor 2 % din venitul vostru. Da, hai sa aratam lumii ca ne pasa, ca suntem oameni buni. Hai sa plantam copaci la Cucuietii Din Deal cu tot norodul, chiar daca in fata blocului nostru n-am plantat macar o floare. Hai sa strangem gunoaie pe campie cand nici macar nu stim sa le sortam si cand in oras le aruncam pe jos. Hai sa ajutam copiii din Africa, dar cine mai are grija de copilul care creste intr-o familie nepotrivita, chiar la coltul strazii tale? Hai sa dam bani pt cercetari medicale, cand nici macar sange nu am fost sa donam.

Unii cred ca numai daca un fapt caritabil este vazut de toata lumea, el este intr-adevar caritabil. Hah, si s-o faci pentru ca te simti tu mai bine, ca iti aduce o bucurie fantastica (voce din ce in ce mai pitigaiata pentru a-mi surprinde emotia) este la fel de egoist ca orice altceva. Nu trebuie sa te simti bine. Nu trebuie sa simti nimic de fapt. Mila?! Spala-te cu ea pe cap, ca nu iti foloseste la nimic. Idealismul nu duce departe decat in prea putine cazuri.

V-as injecta cu putin pragmatism, suficient cat sa fiti in stare sa ajutati cu ceva mai aproape de casa daca tot vreti sa va dedicati unei cauze nobile, si poate sa o faceti pentru ca asa e bine, si nu pentru multumire de sine sau ca sa atrageti admiratia asupra voastra. Dezgust, dezgust, dezgust.

Stop thinking big! You’re leaving out all the small people.

26
Jan
10

Lexeme

[later edit]

Nu mai am nicio curiozitate si nicio motivatie de a cerceta in amanunt psihicul uman. Devine complet anost cand oamenii din jur sunt modele de serie care mananca toti acelasi @#$%^, beau aceeasi apa contaminata si produc la nesfarsit deseuri cerebrale. Cei care mai invart niste rotite pe la mansarda sunt putini, excentrici si/sau megalomani si reprezinta exceptia de la regula.

Imi las ochelarii pe nas, cu toate ca sunt pentru citit. Nu vad nimic la mai mult de trei metri in fata mea. Strictul necesar as spune eu, suficient cat sa vad scarile pe care trebuie sa urc. Restul este completat de instinctul generat de rutina. Poate imi maresc dioptriile, si poate mai calc intr-o baltoaca sau doua, dar e un pret mic de platit pentru niste momente de ignoranta. Duceti-va…

[/edit]

O sa sterg postul asta cand o sa ajung sa nu mai cred ce-am scris.

28
Dec
09

Insomnie

Mi-am dorit asta, cred. Nu m-am exprimat cu exact aceleasi cuvinte, dar mesajul putea fi interpretat si asa. mi-am dorit sa am mai mult timp.

Nu am resimtit oboseala ca in fiecare seara, asa ca m-am gandit sa pierd vremea, crezand ca nu are rost sa ma apuc de ceva; o sa ma ia somnul la un moment dat, right? Wrong.

Am avut TIMP. Right at my fingertips. Dar nu mi-am dat seama ca il aveam decat dupa ce l-am irosit. Si il puteam simti cum imi scapa printre degete. Si l-am lasat sa scape.

Acum, o sa-i fac in ciuda. O sa ma culc. Asa nu o sa-l mai simt, dar tot o sa-mi para rau.

28
Nov
09

Tratament

În agonia drumului am descoperit ceva frumos si vreau sa il impart cu cineva. Este lucrul meu frumos, singurul care ma face sa uit de drumul in sine. Am descoperit ca oricat de frumos este afara, inauntrul tau poate fi putred, si ploua si tuna si totul rasuna si ajungi sa te descompui de atata umezeala. Dar cand universul se schimba, iar lucrurile sunt pe dos, afara poate sa fie oricat de urat, pentru ca ceva iti tine de cald inauntru.

Sentimentalism de duzina?

Nu e exclus.

Realism?

Putin probabil.

Un pic din amandoua?

Poate, dar totul este tratat printr-o prisma a naibii de subiectiva.

Asa ca, va puteti lasa prada cliseelor din cand in cand. Nu sunt rele decat atunci cand incepi sa pierzi contactul cu realitatea, and they might be exactly what the doctor prescribed pentru a combate acest cinism contagios care pune stapanire pe noi sub masca realismului. Depun marturie scrisa ca am fost afectata de aceasta maladie. Poate nu mi-a iesit cu totul din sistem, nici nu mi-as dori, insa nu mi-ar placea sa fie ceva ce ma defineste. Ar fi un filtru mult prea gri si ostil. Nu sunt cea mai optimista persoana -m-ai crede daca m-ai cunoaste- dar descopar treptat ca un filtru al realitatii putin mai colorat este o sansa in plus de a pastra mansarda sanatoasa.

Drept concluzie, uda florile, spune o vorba buna cuiva, ajuta pe cineva sau pur si simplu taci cand e nevoie… orice te-ar face sa te simti implinit. Asta doar din egoism, doar pentru a te incalzi. Nimic condamnabil ­čÖé

‘Never gonna lose, baby
If I tell the truth.’

07
Nov
09

Detalii, detalii.

Sunt oameni ciudati. Sunt oameni vorbareti si sunt oameni care nu vorbesc deloc. Sunt oameni pe care nu ii cunosteai dar iti pare bine ca ai facut-o. Sunt oameni care vorbesc multora de sus si oameni care ii lasa. Sunt oameni de la care te asteptai la mai mult si oameni care ofera totul. Sunt oameni cu prejudecati. Sunt oameni fara valori morale. Sunt oameni cu care iti face placere sa vorbesti. Sunt oameni care vor sa epateze. Sunt oameni care nu stiu sa citeasca. Sunt oameni care te uimesc prin amabilitate, si oameni care te scarbesc prin lasitate. Sunt oameni care se fac placuti pentru ca asta vor. Sunt oameni carora nu le pasa. Sunt oameni cu care te trezesti dimineata in gand sau oameni pe care i-ai visat. Sunt oameni care iti zambesc inapoi. Sunt oameni care te ambitioneaza. Sunt oameni care nu dorm noptile. Sunt oameni care cred ca exista extraterestrii. Sunt oameni care au pierdut pe cineva apropiat. Sunt oameni spirituali si mai sunt si oameni goi pe dinauntru. Sunt oameni si oameni.

Si mai sunt oamenii care cauta ceva in fiecare din ei. Tu ce esti si ce cauti?

21
Oct
09

Nervi

Un metrou aglomerat. O amenda pentru viteza. Coada de la ghiseul unde iti platesti amenda. Un iubit care uita ca maine e ziua ta. Demachierea. Febra musculara. Un examen picat. Un soft care nu merge. Pupatul in c*r. Banii cheltuiti degeaba. Un scris pe care nu il intelegi. Frigul. O promisiune incalcata. Incompetenta. Scurta la mana. Un prof care vorbeste foarte incet. Lipsa de activitate. Oamenii prosti. Baltile. Semafoarele. Pana de cauciuc. Nedreptatea. Lipsa de interes. Mitocanii. Doar o tigara in  pachet. Timpul petrecut in statii de autobuz. Un parfum prost. Slugarnicia. Vorbe rastalmacite. O raceala persistenta. Ignoranta. Legea somajului. Un tip care te suna prea des. Gunoaiele. Rautatea.

Nervii nu se reduc doar la o stare de fapt. Ei parca isi infig radacinile din ce in ce mai mult in psihic. Au devenit o rutina. A, e ora 7, o sa ma inghesui in autobuz. La 10 o sa îmi fi terminat ultima gura de cafea si la 2 deja mi se va fi instalat oboseala in sistem.

GOOSFRABA.




I tweet:

Error: Please make sure the Twitter account is public.